Sarbatorile si obiceiurile populare, grupate in preajma solstitiului de 
iarna (20 decembrie – 7 ianuarie), poarta numele generic de sarbatori de iarna. Craciunul este o sarbatoare a luminii, a compasiunii fata de semeni; o vreme de voiosie, bucate alese si clipe de neuitat petrecute cu familia. Aceasta sarbatoare este tinuta pe tot Globul indiferent de rasa pentru ca este un moment in care toti au uitat de aceste aspecte.
Ignatul: este divinitatea solara care a preluat numele si data de celebrare a Sf. Ignatie Teofanul (20 decembrie) din calendarul ortodox, sinonim cu Ignatul Porcilor – in zorii zilei de Ignat se taie porcul de Craciun – si cu Inatoarea. Potrivit calendarului popular, Inatoarea, reprezentare mitica a panteonului romanesc, pedepseste femeile care sunt surprinse lucrand (torc sau tes) in ziua de Ignat. Animalul sacrificat in aceasta zi este substitut al zeului care moare si renaste. Impreuna cu timpul, la solstitiul de iarna. In antichitate, porcul a fost simbol al vegetatiei, primavara, apoi sacrificiul lui s-a transferat in iarna.
Colindatul: Este un vechi obicei de Craciun la romani. In ajunul Craciunului, fete si baieti pornesc pe ulitele satului, cantand o varietate de coline, legate de nasterea Domnului.
Unul dintre obiceiurile de Craciun ale romanilor este legat de torsul si tesutul lanii, obicei de care femeile erau tare mandre, tesand pentru familie atat hainele pe care le purtau cat si obiecte de impodobit casa cum ar fi stergarele, paturile. Se adunau in sezatori, cate mai multe familii la o casa pentru a avea mai mult spor si pentru atmosfera prieteneasca si calda care exista. Femeile mai varstnice le dadeau sfaturi celor mai tinere, initiindu-le in aceasta meserie de tors si tesut lana si canepa.
Bradul de Craciun. Acesta exista în traditiile romanesti cu mult înainte de era creatina; bradul este cel mai important arbore din obiceiurile romanesti fiind prezent la cele mai importante evenimente din viaţa unui om: botezul, casatoria si înmormantarea; bradul se considera ca aduce noroc, viata lunga, prosperitate si fertilitate, motiv pentru care oamenii îsi împodobesc casa cu crengi de brad. In ziua de azi, toata lumea abia aşteapta sa împodobeasca bradul; acest obicei are loc în ajunul Craciunului sau în noaptea de Craciun, cand Mos Craciun aduce pe langa cadouri si bradul frumos împodobit cu globuri si beteala.
Coroana de brad: isi are originile intr-un obicei precrestin german, ce se celebra in luna Yule (decembrie). Cu timpul acesta s-a raspandit in toata lumea crestina, devenind un simbol al Craciunului. Potrivit traditiei, fiecare dintre acestea are o anumita semnificatie: prima lumanare este inchinata profetilor, a doua orasului Bethleem, iar ultimele doua pastorilor si ingerilor.
Lumanarile: simbolizeaza lumina pe care a adus-o Nasterea Mantuitorului, si sunt nelipsite in perioada Craciunului, atat in decoratiuni, cat si pe masa sau in brad.