Traditii si obiceiuri de Sfantul Gheorghe

Traditii si obiceiuri de Sfantul Gheorghe

traditii sf gheorghe

Sfantul Mare Mucenic Gheorghe, purtatorul de biruinta, este unul dintre cei mai venerati sfinti din calendarul ortodox, sarbatorit la data fixa in fiecare an – 23 aprilie. Ziua de 23 aprilie marchează în calendarul popular începutul anului pastoral.

Denumită popular Sângiorz, este o sărbătoare prestigioasă cu semnificaţii multiple: agrare, pastorale, divinatorii, propiţiatorii şi augurale. Gesturile şi actele circumscrise acesteia durează 3 zile, la fel ca şi la alte sărbători mari. Sângiorzul deschide şi ciclul vegetaţional, marcând intrarea în anotimpul cald, care se va încheia la Sf. Dumitru, Sâmedru. Apa, focul şi ramurile verzi sunt prezenţe emblematice ale aceste sărbători, având calităţi purificatoare, apotropaice şi stimulatoare.

De Sf. Gheorghe se impune scăldatul sau stropitul ritual al oamenilor, animalelor şi al obiectelor din gospodărie, pentr a le purifica şi a le asigura sănătatea. Tot în această zi se aprind şi focurile rituale, tot pentru purificare, mai spune etnologul Ania Moldoveanu.

Potrivit tradiţiei, în ziua praznicului, după slujbă, în biserici, credincioşii primesc flori de liliac, iar în unele zone din sudul ţării ei primesc crenguţe de leuştean, plante care au efecte benefice asupra sănătăţii oamenilor şi animalelor, ocrotindu-i, în acelaşi timp, de situaţii neprevăzute.

În această zi, oamenii se cântăresc; prin acest ritual, ei sunt convinşi că vor fi sprinteni până la anul, când ritualul se înnoieşte tot în ziua de Sfântul Gheorghe.

Acum, gospodarii dau foc gunoaielor şi vechiturilor, iar cenuşa rămasă, după ce totul a ars, se amestecă foarte bine cu untură, cu care se ung uşile, pentru a îndepărta spiritele rele, care vin în acestă noapte şi intră în adăpostul animalelor să fure sporul casei: laptele şi ouăle.

Când busuiocul a înflorit, ele îl poartă în păr sau îl usucă şi-l poartă în poşetă, dăruid o crenguţă persoanei pe care o iubesc.

Pentru a învinge energiile negative, în zorii zilei, gospodarii trebuie să ia apă din fântâna casei, să-şi spele faţa cu apă neîncepută şi apoi cu agheasmă.

Dacă nu există fântână în gospodărie, în locul acesteia, gospodarii trebuie să-şi spele faţa cu apă plată sau de izvor, dintr-o sticlă pe care s-o desfacă în zorii zilei.

Leave a Reply