Atacurile de panica se pot petrece oricand, chiar si in timpul somnului. Dureaza intre 5 si 20 de minute, uneori mai mult. Sunt insotite de transpiratie, batai accelerate ale inimii, dureri in piept, sufocare, ameteala, tremur, amortire ale membrelor, teroare, frica de a innebuni sau dorinta de evadare.
Persoana e convinsa ca va innebuni sau va muri, ca va pierde controlul, ca inima e de vina sau sistemul endocrin, ca se intampla ceva grav.
Metode de aparare. O metoda simpla, pe care o poti aplica daca simti simptomele descrise mai sus, consta in relaxarea muschilor, constientizarea tensiunii, urmata de incordarea si relaxarea repetata a musculaturii. Incetineste apoi ritmul haotic al respiratiei. Pe de alta parte, tratamentul specializat combina psihoterapia cu administrarea de medicamente.
Identificarea cauzei originare care alimenteaza atacurile de panica repetate este marea provocare in vindecarea afectiunii.
Cum afecteaza atacul de panica viata sociala a cuiva? Persoanele care au trecut printr-un atac de panica dezvolta frica de mai trece prin aceasta experienta si evita activitatile sociale (agorafobie). Aproximativ jumatate din persoanele care au tulburari legate de panica au si agorafobie.
Cum afecteaza relatiile cu apropiatii? Izolarea interfereaza cu serviciul si cu relatiile interpersonale, in special cu rude si prieteni apropiati. Cand o persoana are un atac de panica, intreaga familie sufera. Ceilalti membrii se simt frustrati, obositi (pentru ca preiau unele responsabilitati) sau izolari din punct de vedere social, pentru ca persoana bolnava restrictioneaza activitatile familiei.
Cum se poate preveni atacul de panica? Primul lucru pe care persoana trebuie sa il faca este sa gestioneze momentele de panica astfel incat, de la primele simptome aparute, sa stie sa previna atacul. In cazul in care simptomele atacurilor de panica le mimeaza pe cele ale unei afectiuni ( un atac de panica poate mima un infarct, de exemplu), este indicat sa consulte un medic, pentru a fi sigur ca nu exista o boala.