Despre originea bradului de Craciun, circula mai multe legende, care 
de mare mai minunata prin mesajul ei plin de speranta si bucurie.
Simbolul bradului de Craciun vine din vremuri indepartate, dintr-un cult celtic conform caruia pomul este o metafora a axului lumii, a legaturii spiritual dintre pamant si Divinitate. Bradul, considerat axul lumii, are trei elemente mitice: cerul (coroana), omul si pamantul (tulpina) si lumea de dincolo (radacina). In folclorul romanesc, bradul este regasit in aproape toate evenimente ce insotesc viata omului, de la nastere, la nunta si chiar la moarte.
Se pare ca bradul a fost decorat pentru prima data la Riga in 1510. La inceputul secolului al XVI-lea, Martin Luther a decorat bradul cu lumanari, pentru a le sugera copiilor sai sclipirea stelelor de pe cer. La mijlocul secolului al XVI-lea, apar in Germania primele targuri specializate in vanzarea de cadouri, de obicei mancare sau obiecte de folosinta practica. Figurile modelate de brutari din paine, care apoi erau agatate in brad ca ornamente, aveau mare trecere.
Împodobirea pomului de Craciun a devenit cel mai emotionant ritual al Sarbatorilor de iarna. Toata familia se strange în jurul bradului si aproape fiecare dintre noi are cu siguranta un glob preferat.
Forma triunghiulara simbolizeaza Sfanta Treime. Unele surse povestesc despre traditia împodobirii bradului ca fiind un obicei preluat de la triburile germanice, unde bradul simbolizeaza, prin forma sa triunghiulara, Sfanta Treime.
Îngerasii si clopoteii pentru alungarea spiritelor rele. O data cu trecerea timpului, brazii de Crăciun au fost decorati cu îngerasi si clopotei, pentru a se alunga spiritele rele.
Beteala, globuletele colorate ce sclipesc in lumina lumanarilor si a luminitelor colorate ce dau parca viata bradului, steaua vestitoare a Nasterii Domnului Iisus cocotata in varful bradului, ingerasii care ne indeamna sa traim emotiile Nasterii Pruncului Sfant, toate ne anunta Seara cea Mare.