Fumatul este o activitate recreaţională, în care o substanţă, cel mai des tutunul, este arsă, iar fumul este fie inhalat, fie doar gustat.
Fumul de tigara contine peste 4000 substante chimice cunoscute, dintrecare cel putin 50 sunt cancerigene. Pe langa sporirea riscurilor de cancer, aceste substante pot cauza boli precum astmul, boli coronariene si emfizem pulmonar. Fumul de tigara afecteaza atat fumatorii cat si nefumatorii.
Fumatul pasiv consta in inhalarea involuntara a fumului degajat de unul sau mai multi fumatori.
Riscurile la care este expus fumatorul pasiv sunt mai mici decat cele ale fumatorului activ, dar consecintele pentru sanatate nu pot fi neglijate.
Expunerea la fumul de tigara, chiar si 8 – 20 minute antreneaza urmatoarele reactii fizice:
– cresterea frecventei cardiace
– diminuarea aportului de oxigen
– constrictia vaselor sangvine, antrenand o crestere a tensiunii arteriale si a efortului muschiului cardiac
Cateva mii de nefumatori decedeaza in fiecare an in urma bolilor provocate de fumatul pasiv.
Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) a ajuns la urmatoarele concluzii:
– Fumatul pasiv este responsabil pentru numeroase boli si poate duce chiar la decesul nefumatorilor
– Fumatul pasiv determina aparitia cancerului la nefumatorii adulti
– Fumatul pasiv provoaca boli cardiace la adulti, este responsabil pentru sindromul mortii subite a sugarului, pentru otite si astm la copii.
– Fumul de tigara este cea mai periculoasa sursa de poluare a aerului din spatiile inchise, datorita concentratiei sale ridicate in substante toxice, a varstei fragede de expunere, dar si a faptului ca durata expunerii este mai mare decat in cazul poluarii atmosferice.
– Nu exista un nivel lipsit de riscuri al expunerii la fumul de tigara ambiant.
– O categorie deosebit de afectata de fumul de tigara ambiant sunt copiii. Efectele negative asupra sanatatii copiilor sunt pneumonia, bronsita, tusea, wheezing (respiratie suieratoare), agravarea astmului si bolile cardiovasculare la varsta adulta.
Efectele fumatului pasiv asupra fatului
– cresterea riscului de avort spontan, sarcina extrauterina sau nastere prematura
– retard de crestere intrauterina
– copil cu malformatii congenitale sau cu greutate mica la nastere
– cresterea riscurilor de moarte fetala in utero
Efectele fumatului pasiv asupra copilului
– frecventa crescuta a rinofaringitelor si otitelor
– cresterea riscului de crize de astm si a infectiilor respiratorii precum pneumonia si bronsita
– diminuare usoara dar semnificativa a dezvoltarii pulmonare
– cresterea riscului de moarte subita a sugarului
– In plus, copiii sunt de 2 ori mai inclinati spre fumat daca au parinti fumatori.
Efectele fumatului pasiv asupra adultului
Expunerea la fumul de tigara creste cu 25% riscurile de cancer pulmonar, cu 10% riscul unei boli cardiace. Fumatul pasiv este un factor de risc pentru cancerul de san, col uterin, tiroida, tumori craniene sau leucemie.
Agentia de Protectia a Mediului din Statele Unite (EPA) estimeaza ca riscul de a dezvolta un cancer ca urmare a fumatului pasiv este de 57 ori mai mare decat riscul reprezentat de toti ceilalti poluanti continuti in atmosfera.
– infarct miocardic – riscul creste cu 25% la o persoana care nu a fumat niciodata, dar al carei partener este fumator
– cancer pulmonar – riscul creste cu 25% in cazul expunerii zilnice la fumul de tigara
– accident vascular cerebral (AVC) – tabagismul pasiv deterioreaza peretii arteriali, dubland riscul de AVC