Sinuzita afectează până la 20% dintre oameni la un moment dat și poate fi cauzată de viruși, bacterii sau alți factori. O infecție a sinusurilor este o inflamație adesea dureroasă a sinusurilor cauzată de o infecție virală, bacteriană sau fungică.
Deși termenii “infecție sinusală” și “sinuzită” sunt adesea folosiți interschimbabil (medicii pot folosi și termenul “rinosinusită”), sinuzita se referă la inflamația sinusurilor, cu sau fără o infecție. Sinusurile filtrează și umidifică aerul pe care îl inhalezi. Membrana care controlează fiecare sinus conține mucus și celule mici, asemănătoare părului, numite cili, care colectează și elimină poluanți, microorganisme, praf și murdărie din pasajele nazale.
La oamenii sănătoși, secrețiile sinusale se mișcă întotdeauna și se scurg în cavitatea nazală. Când apare blocajul, mucusul nu se scurge corect, crește grosimea și umple spațiile sinusurilor. În același timp, nivelurile de oxigen din sinusurile afectate sunt reduse. Cilii, de asemenea, încetinesc curățarea, ceea ce face și mai greu ca mucusul să se scurgă. Cu toate acestea, dacă aveți sinuzită sau o infecție sinusală, mișcarea acestor secreții este blocată sau mucusul este îngroșat.
Cine are sinuzita?
Sinuzita este o afecțiune foarte frecventă care afectează între 16 și 20% dintre adulți și copii. Femeile sunt mai susceptibile de a fi diagnosticate cu sinuzită decât bărbații, iar boala este mai frecventă în sud decât în alte părți. Sinuzita este adesea foarte dureroasa și duce la oprirea timpului liber.
Sinuzita poate fi acută sau cronică, infecțioasă (contagioasă) sau neinfecțioasă (nu contagioasă). Tipul și severitatea sinuzitei este definită de lungimea perioadei în care durează inflamația.
Sinuzita acută se dezvoltă adesea rapid și durează între 7 și 10 zile, deși poate dura până la patru săptămâni. Sinuzita subacută poate dura 4 până la 12 săptămâni. Sinuzita acută recurentă este definită ca patru sau mai multe episoade pe an fără simptome în curs de desfășurare între episoade. Cu toate acestea, simptomele de sinuzită nu înseamnă întotdeauna că aveți o infecție a sinusurilor.
Cauzele infectării sinusurilor
Virușii care cauzează infecții ale tractului respirator superior pot provoca, de asemenea, sinuzită acută. În cele mai multe cazuri, sinuzita acută este declanșată de sau urmează o răceală sau o gripă. Există câteva cauze care stau la baza inflamației sinusurilor, inclusiv alergii (de exemplu, rinită alergică, febră), calitatea aerului slab și variațiile anatomice ale nasului (septul deviat sau polipii nazali).
Alte declanșatoare ale sinuzitei cronice includ:
Fumatul și fumul de țigară
Modificările temperaturii aerului sau ale presiunii aerului (de exemplu, din înot, scufundări sau zbor)
Condițiile hormonale (inclusiv cele care apar în timpul sarcinii)
Deficitul imunitar (de exemplu, HIV)
Bacterii
Viruşi
Suprasolicitarea decongestionanților nazali
Sensibilitate la aspirină
Tulburări genetice care afectează cili (cum ar fi fibroza chistică)
Astmul și alte tulburări pulmonare (cum ar fi BPOC)
Persoanele cu alergii sau rinite alergice au rate mai mari de sinuzită decât persoanele fără alergii.
Expunerea constantă la alergeni poate îngroșa mucusul și vă poate face sinusurile vulnerabile la inflamație.
Deși infecția sinusurilor (sinuzită acută) poate fi virală sau bacteriană, aceasta este declanșată, de obicei, de o infecție virală a căilor respiratorii superioare (cum ar fi o răceală sau o gripă). Rinovirusul, gripa și parainfluența sunt cei mai frecvenți viruși care produc sinuzită acută. Problemele dentare care implică infecții pot provoca, de asemenea, sinuzită acută (sinuzită odontogenă). Rădăcinile dinților din spate sunt aproape de sinusul maxilar, iar dacă se infectează, infecția poate călători în sinusurile voastre.
Următoarele bacterii cauzează un procent mic de sinuzită acută:
Streptococcus pneumonie
Staphylococcus aureus
Haemophilus influenza
Moraxella catarrhalis
Aceste bacterii sunt prezente în mod normal în nasofaringe (partea superioară a gâtului). Dacă aveți o răceală, o gripă sau o sinusită virală acută, suflarea nasului poate duce bacteriile din nas în sinusuri. Dacă mucusul din sinusuri se mișcă lent sau blocat, acesta oferă un mediu bogat pentru creșterea bacteriilor, ceea ce poate duce la o infecție sinusală.
Sinuzită fungică
Deși sinuzita fungică este rară, sporii fungici (adică mucegaiul) sunt adesea prezenți în sinusuri. De fapt, noi respiram acești spori în interior și în afara. Ciuperca este mai probabil să fie prezentă în mediul cald, umed al sinusurilor atunci când sistemul imunitar este deteriorat sau deprimat, sau la persoanele cu polipi nazali.
Unele dintre cele mai frecvente ciuperci care produc sinuzită includ:
Aspergillus specie
Cryptococcus neoformans
Specii de Candida
Sporothrix schenckii
Specii de Altenaria
Specia Curvularia
Sinuzita fungică alergică este mai frecventă în sud decât în statele nordice, iar simptomele acesteia sunt similare sinusitelor virale și bacteriene. Sinuzita fungică nu răspunde la tratamentul cu antibiotice și poate fi dificil de tratat. Unele tipuri de sinuzite fungice pot necesita tratament chirurgical pentru a elimina sporii.
În cazuri rare – în special în rândul persoanelor care suferă de diabet necontrolat, probleme ale sistemului imunitar sau cancere hematologice, cum ar fi leucemia – sinuzita fungică poate deveni invazivă și se extinde dincolo de țesutul sinusului și os, eventual se deplasează în creier și ochi.